lukyan09
Administrator
Data inscrierii: 05/Ian/2009
Mesaje: 70
|
|
 MuNtII CaRpAtI |
 |
Muntii Carpati formeaza un arc in chiar centrul Romaniei. De fapt, 31% din suprafata tarii este muntoasa. In aceasta zona se gasesc nenumarate locuri de o frumusete naturala desosebita: masive muntoase, chei, lacuri, pesteri, vulcani noroiosi si depozite fosile. Sutele de specii de flora si fauna sunt protejate in 400 parcuri si rezervatii naturale.
Muntii Carpati, formati din trei ramuri principale (Meridionali, Orientali si Occidentali) sunt munti de marime medie care ating inaltimi de peste 2500 m.
Fiind vorba de munti situati in zona de clima temperat continentala, caracterizata prin existenta a patru anotimpuri, flora si fauna din Muntii Carpati capata aspecte specifice.
Flora Muntilor Carpati
La inaltimi de peste 800 - 1000 padurile de foioase incep sa se ameste cu padurile de conifere, cele mai des intalnite conifere in Muntii Carpati fiind bradul si pinul intr-o multitudine de varietati. Zona padurilor de fag si stejar se termina la inaltimi de peste 1000 m.
Intre 1000 m si 1800 m intalnim padurile de conifere, iar peste 1800 m padurile de brad si pin incep sa se rareasca, lasand locul arborilor pitici din familia jnepenilor. Peste 1600 m incepe sa-si faca prezenta pasunea alpina care la inaltimi de peste 2000 m este forma vegetala cea mai raspandita in Muntii Carpati.
Flora Muntilor Carpati este deosebita, in Muntii Carpati existand specii de vegetale pe care nu le mai inlanim in alta zona de pe glob.
Mergand pe munte la un ocazie dat te poti trezi in plin "foc vegetal". Pantele sunt colorate in rosu aprins sau roz si te apropii incercand sa te dumiresti. Bineinteles ca nu poate fi decat minunatul bujor de munte. Se intalneste in Carpati avand in general 20 -25 cm. Are ramuri lungi, putin ramificate si frunzele alternante ingramadite spre varful lujerului, tari si persistente, lungi de 1 - 2 cm, late de 5 - 10 m. Florile sunt cautate pentru ceaiuri sau dulceata.
La sfarsit de primavara bujorul formeaza devarate covoare rosu - purpuriu pe pantle Muntilor Tibles, Maramures, Rodna, Harghita, Siriu, Ciucas, Patra Craiului, Bucegi, Postavaru, Fagaras, Lotru, Lotrita, Capatana, Cindrel, Parang, Retezat, Tarcu, Godeanu, Mehedinti. Jarul florilor a facut ca numele unor munti sa poarte insemnele sirdarului si culorii sale uluitoare: Muntele Rosu in Ciucas, Piatra Arsa in Bucegi, Varful Rosu in Muntii Rodnei.
Uneori bujorul de munte ofera si surprize de proportii: cupele sale minunat filigramate si la fel de frumos mirositoare sunt de nuanță alba. Aceasta surpriza a fost semnalata pe fracțiune vestica a muntelui Rosu din Rodna, unde s-au gasit bujori de munte cu flori abe imaculate.
Floarea de colt
Gingasa si uluitoare prin alcatuire, iti umple sufletul de frumusete. Cautata pentru frumusetea sa aceasta a fost declarata monument al naturii si in consecinta este ocrotita prin lege. Intalnita altadata si in locuri mai domoale, astazi s-a refugiat spre culmi, in cotloanele muntilor calcarosi, colti de stanca sau prin jgeaburi inaccesibile. Se intalneste cel mai adesea cu caprele negre si ursii care parca stiu ca este o planta ocrotita de lege inca din 1933. Infloreste in iulie - august. Popular este cunoscuta sub deverse denumiri: albumita, canafi, floarea doamnei, simnic, flocostele, steluta, floarea reginei, floare de colt.
Garofita Pietrei Craiului
Haladuind prin pajisti si fanete ne minunam de cromatica florilor raspandite in iarba. Ele au mirosuri surprinzatoare, ce nu pot fi descrise sau sintetizate, asa ca numai montaniarzii vor putea sa se bucure global de ceea ce mama natura a creat. Puzderia de flori ce imbraca poenile este punctat de fragile dar minunate garofite salbatice. Exista in Carpatii romaniei o garofita unica (dianthus callizonus), a Pietrei Craiului, numita asa deoarece numai in acesti munti poate fi intalnita. A fost descoperita cu mai bine de 100 de ani in urma, iar botanistii Schott si Otschy au numit-o "garofita cu prea frumoase brauri".
Alte specii de flori intalnite in Muntii Carpati:
Brandusa, Poroinicul, Pastita, Ghiocelul, Floarea Pastilor, Crucea voinicului, Hododendronul alb, Podbalul, Laleaua pestrita (subspecia montana), Lumanarica pamantului, Albastrele, Papucul doamnei, Sangele voinicului, Omagul, Coada soricelului, Laptele stancii, Caldarusa, Spiculetul, Clopoteii, Flamanzica, Vartejul pamantului, Sor cu frate, Cimbrisor, Galbenele de munte.
|
|
